Seful Europei privind Clima promite sa lupte in continuare pentru a salva schema de comercializare a emisiilor
Seful Europei privind Clima promite sa lupte in continuare pentru a salva schema de comercializare a emisiilor
Incercarile lui Connie Hedegaard, de a introduce reforme pe termen lung, se vor confrunta cu opozitia acerba a unui lobby de afaceri puternic
Connie Hedegaard, Comisarul UE pentru combaterea schimbarilor climatice, la o conferinta de presa privind un cadru pentru UE pentru schimbarile climatice si a politicilor energetice din 2030. Fotografie: Etienne Ansotte / Shimera / Biroul de presă UE
Seful Europei privind Clima a promis miercuri sa continue lupta pentru a salva baza politicii de mediu a UE, sistemul de comercializare a emisiilor (ETS), dupa lovitura serioasa de marti, cand deputatii europeni au respins reformele ce vizeaza repararea sistemului aflat in dificultate.
Deputatii au votat 334 impotriva, fata de 315 in favoarea "supraincarcarii" pietei – o propunere menita sa inverseze pretul in scadere de carbon, care a rezultat de la un surplus de permise pe piata ETS – ducand marti pretul carbonului la o scadere de aproape jumatate sub 3 €.
Connie Hedegaard, comisarul european pentru politici climatice, a declarat: "Pregatim [reforme pe termen lung] structural. Vom avea noi intalniri pentru partile interesate, in paralel cu o evaluare a impactului. Pregatim o initiativa". Propunerile includ masuri de limitare a drepturilor pentru permise de carbon in cadrul sistemului și acorda dreptul la recenzii despre numarul de permise pe care companiile le primesc gratuit.
Phil Hogan, ministrul irlandez de mediu, care detine responsabilitatea pentru portofoliul sub presedentia irlandeza, a declarat: "Nu suntem pregatiti sa renuntam la aceasta problema. Avem un grup de lucru si vom vedea ce avem de facut pentru a aduce [aceasta problema] la cunostinta oamenilor intr-un proces democratic".
Aceste incercari se vor confrunta cu opozitia acerba a unui lobby de afaceri puternic, care s-a opus sanctiunilor pentru emisiile de dioxid de carbon pe care Europa a incercat sa le impuna, in scopul de a combate schimbarile climatice.
ETS UE, care a inceput in 2005 si acopera majoritatea industriilor mari consumatoare de energie ale UE, este unul din doar două sisteme majore de tranzactionare de dioxid de carbon din lume, menit sa reduca emisiile, punand un pret pe carbon. Votul Parlamentului European, pentru aruncarea propunerilor de reforma, a fost vazut de analisti si de comercianti ca o lovitura potential fatala.
Este mai mult in joc decat emisiile proprii ale UE. O defalcare a schemei, care este piatra de temelie a eforturilor Comisiei Europene de combatere a incalzirii globale, ar putea afecta reputatia Europei ca lider mondial in probleme climatice si diminua influenta blocului in negocierile internationale, in curs de desfasurare, privind schimbarile climatice care vizeaza inlocuirea Protocolului de la Kyoto din 1997 . Mecanismele, de exemplu comercializarea emisiilor, sunt vazute ca esentiale pentru a forta tarile si intreprinderile sa reduca gazele cu efect de sera, intr-un moment in care emisiile globale sunt inca puternic in crestere, in ciuda avertismentelor tot mai dure din partea oamenilor de stiinta.
Hedegaard a declarat despre Comisie ca a planificat deja o varietate de propuneri care ar avea nevoie de reforme structurale profunde la sistemul de tranzactionare.
In cadrul ETS, industriile mari consumatoare de energie sunt alocate sau necesare pentru a achizitiona permise de carbon pentru a acoperi emisiile pe care le produc. Pedeapsa rezultata din cauza emisiilor de carbon ar trebui sa actioneze ca un stimulent pentru companii, pentru a deveni mai eficiente si pentru a investi in tehnologii curate, precum energia regenerabila.
Dar sistemul a fost tulburat la scurt timp de la inceputurile sale, atunci cand s-a constatat ca statele membre au alocat mult prea multe permise gratuite de carbon pentru industriile lor, rezultand intr-o prabusire a pretului carbonului. Preturile permiselor si-au revenit atunci cand s-au inasprit regulile, dar asta s-a intamplat in vremuri economice bune – atunci cand recesiunea a lovit din 2008 pana in 2009. Multe companii produceau mult mai putin in timp ce primeau munti de permise gratuite. S-a ajuns astfel la un surplus masiv de premise, intr-o piata care se bazeaza pe deficit pentru insasi existenta sa – pretul rezultat al carbonului a fost atat de mic, la cativa euro pe tona, incat nu mai oferea niciun stimulent pentru ca intreprinderile sa isi schimbe comportamentul.
Reformele care au fost respinse marti ar fi ancorat pretul carbonului, prin amanarea licitatiilor planificate pentru 900m de noi permise. Dar unele grupuri de afaceri au facut lobby impotriva propunerilor, despre care au spus ca vor impune costuri asupra companiilor cu care concurentii de peste mari nu se pot confrunta, iar votul a fost pierdut – in parte din cauza unui număr de deputati europeni ai Marii Britanii, care s-au razvratit impotriva liniei partidului lui David Cameron.
Pentru comerciantii si militantii de carbon, respingerea de catre deputatii europeni a “supraincarcarii "- amanarea, nu anularea licitarii de permise – a fost un dezastru.
Stig Schjølset, seful de analiza a carbonului din UE la Thomson Reuters Point Carbon, a declarat ca votul va "face ETS UE irrelevant, ca un instrument de reducere a emisiilor pentru multi ani de acum incolo" si ca a fost "foarte putin probabil ca orice interventie politica in schema sa fi fost acceptata in a treia faza din 2013-2020 ".
Ca urmare, el a prezis ca pretul carbonului nu va creste mai mult de pretul actual de 3 € si ca ar putea cadea iar, inainte de 2020.
BusinessEurope, un grup de afaceri care a fost varful de lance al lobby-ului deputatilor europeni de a respinge scurtcircuitarea pietei carbonului, a declarat ca membrii sai au fost "unanimi" in opozitia pentru amanare. Cu toate acestea, alte grupari de afaceri nu au fost de acord, inclusiv CBI, care sustine ancorarea pretului carbonului in UE.
Milton Catelin, director executiv al Asociatiei Mondiale a Carbunelui, a numit votul Parlamentului European "un triumf de bun-simt si politica echilibrata".
5 motive pentru care puteti deveni PARTENER Add-Energy Renewable Romania