Sindromul turbinei eoliane pare sa fie cauzat de frica si anxietatea raspandite de grupurile anti-eoliene. Imagine de la shutterstock.com

        Un studiu al meu, publicat aseara, ofera o dubla mirare pentru cei care sustin ca turbinele eoliene cauzeaza probleme de sanatate pentru comunitati.

       La inceputul acestei saptamani, cercetatorii de la Universitatea din Auckland, au publicat un studiu experimental care arata ca oamenii amorsati in vizionarea informatiilor on-line despre problemele de sanatate cauzate de turbinele eoliene, au raportat mai multe simptome dupa ce au fost expusi la infrasunete inregistrate sau la infrasunete false.

       Studiul a furnizat dovezi puternice pentru ipoteza nocebo: ideea ca anxietatea si frica fata de turbinele eoliene sunt raspandite de grupuri anti-parcuri eoliene, vor provoca simptome unor oameni ce aud aceste lucruri infricosatoare.

       Pentru panicarzi vine sub forma unui audit istoric al tuturor plangerilor inaintate pentru zgomotul parcurilor eoliene, sau a problemelor de sanatate, de la toate cele 49 de parcuri eoliene ale Australiei. Primul parc eolian din Australia, care functioneaza si astazi, a inceput generarea de energie in 1993, la Esperance, in Australia de Vest. Douazeci de ani mai tarziu, cele 49 de parcuri eoliene ale noastre au avut parte de 1471 de turbine, pentru un total cumulat de 328 ani.

       In ultimii ani, in special incepand cu anul 2009, am auzit multe despre plangerile de sanatate ce implica turbinele eoliene, datorita eforturilor depuse de grupuri, cum ar fi Fundatia Waubra (niciun director nu traieste in sau in apropierea orasului Victorian Waubra) si interconectatul Landscape Guardians. Si, la fel cum ar prezice si ipoteza nocebo, mare parte a plangerilor de sanatate si de zgomot au aparut din anul 2009: 82% din reclamanti au facut prima plangere dupa aceasta data.

       Exista 32.677 de oameni care traiesc la cinci kilometri de aceste 49 parcuri eoliene  din jurul Australiei si doar 120 – sau unul la 272 – dintre ei au facut vreodata plangeri formale, au aparut la stiri, sau au facut proteste la guvern. Mai mult decat atat, 81 (68%) dintre acestia, sunt persoane care locuiesc in apropierea a doar cinci parcuri eoliene, care au fost puternic vizate de grupurile oponente eolienelor.

       Studiul nostru a testat patru ipoteze relevante pentru ipoteza nocebo:

1. Multe parcuri eoliene de putere comparabila nu ar avea o istorie de plangeri, privind sanatatea sau zgomotul, de la locuitorii din apropiere (sugerand ca factorii care nu au legatura cu turbinele pot explica prezenta sau absenta reclamatiilor)

2. Parcurile eoliene care au fost supuse plangerilor ar avea doar un numar mic de astfel de locuitori care fac recalamatii, printre cei care locuiesc in apropierea parcurilor (sugerand ca factorii individuali sau sociali pot fi necesari pentru a explica diferite "sensibilitati")

3. Putine parcuri eoliene ar avea antecedente de plangeri in concordanta cu afirmatiile recente referitoare la problemele de sanatate acute cauzate de turbine (sugerand ca sunt necesare explicatii dincolo de turbine pentru a explica problemele ce sunt raportate)

4. Cele mai multe plangeri legate de sanatate si zgomot ar data dupa ce au inceput grupurile anti-parcuri eoliene sa instige la preocupari legate de sanatate (cam din 2009) si ca parcurile eoliene care fac obiectul opozitiei organizate ar fi mai susceptibile de a avea un trecut cu plangeri, decat cele care nu sunt expuse la aceasta opozitie (sugerand ca problemele de sanatate ar putea reflecta anxietatea "comunicata")

       Toate cele patru ipoteze au fost puternic sustinute de studiul nostru:

       • Aproape doua treimi (63%) din totalul parcurilor eoliene, inclusiv jumatate din cei cu turbine mari (> 1 MW), pe care adversarii le demonizeaza in mod deosebit, nu au fost niciodata obiectul plangerii

       • Proportia locuitorilor reclamanti din apropiere este minuscula

       • Unele reclamatii au avut nevoie de multi ani sa-si exprime prima plangere, atunci cand oponentii parcurilor eoliene avertizau in mod regulat ca efectele negative pot fi aproape instantanee

       • Plangerile legate de sanatate au fost foarte rare, pana cand grupurile creatoare de panica au inceput sa-si strige mesajele apocaliptice, infricosatoare pentru locuitorii din mediul rural.

       Plangerile legate de sanatate au fost rare, pana cand au inceput mesajele de panica privind turbinele eoliene. Fotografii Tejvan

       Primele inregistrari ale reclamatiilor depuse pentru problemele de sanatate cauzate de turbinele eoliene dateaza din 2003, cand un GP britanic a scris un raport nepublicat despre doar 36 de oameni, imprastiati in jurul Marii Britanii, care au spus ca turbinele le-au facut rau.

       Compania Victoriana GP a urmat cu un studiu si mai mic, in 2004, care dupa ce a lasat 25 de chestionare oamenilor ce locuiesc in apropierea turbinelor locale, opt au raportat probleme cum ar fi dificultati de somn, stres si ameteli.

       Printre multele probleme ale acestui studiu este faptul ca in orice comunitate, indiferent de prezenta sau absenta turbinelor eoliene, cam un sfert pana la o treime va avea probleme de somn, aproape jumatate vor avea o durere de cap in ultima saptamana si aproape unul din sase se va simti ametit. Cand cineva sugereaza ca turbinele eoliene – al caror aspect este displacut de unii oameni din mediul rural – ar putea fi cauza problemelor, acest “mit rural” intra in acttiune.

       Elefantul din camera pentru cei care vor respinge ipoteza nocebo este cea mai mica problema – trebuie explicat de ce exista atatea mii de oameni care locuiesc in apropierea parcurilor eoliene, care nu se plang. Si de ce intre 1993 si 2004 nu au existat plangeri privind sanatatea, dar functionau 13 parcuri eoliene, inclusiv cinci cu turbine mari.

       Raspunsul standard este faptul ca doar unii oameni sunt "sensibili", la fel cum doar unii oameni au rau de miscare. Datele noastre provoaca mari probleme pentru acea explicatie: este putin probabil ca niciun om sensibil sa nu traiasca in jurul oricarui parc eolian din Australia de Vest, unde au fost zero reclamatii, in apropierea tuturor parcurilor mari, sau in jurul a aproape jumatate din cele mai recente parcuri. Nicio ipoteza credibila, in afara de cea care implica factori psiho-sociali, nu a fost inaintata pentru a explica aceasta variabilitate.

        In primele zile, cei carora nu le-au placut turbinele, s-au plans ca arata urat si ca arata ca niste pete pe peisaj. Cativa s-au ingrijorat de faptul ca ar putea ucide pasari si lilieci (o fac, dar intr-o proportie foarte mica fata de rata masinilor si a pisicilor salbatice). Dar, asa cum arata raportul din 2004, problemele de sanatate au fost rareori mentionate.

       Dar apoi oponentii au decis sa inainteze problema de sanatate: cand cineva spune ca e bolnav, ar trebui sa fii intelegator, nu sceptic. Va fi intotdeauna o strategie castigatoare. Colectia mea de oponenti cu probleme de sanatate a ajuns acum la numarul 216.

       Pana in prezent, aceasta strategie a fost buna pentru ei, dar cele doua studii de acum ar trebui sa fie ca o galeată mare de apa rece peste aceasta cerere de baza, la fel ca si luarea in considerare a minunatelor si ciudatelor afirmatii facute chiar de unii dintre liderii lor.

       Inalt-prea-sfintita sindromului turbinelor eoliene ale Australiei, medicul neinregistrat Sarah Laurie, a afirmat anul trecut ca vibratiile turbinelor eoliene "pot misca perceptibil masinile stationare, chiar si la o distanta mai mare de un kilometru de cea mai apropiata turbina eoliana" si ca turbinele pot face buzele oamenilor sa vibreze "de la o distanta de 10 km ".

       Un farmacist din apropierea Yass, in NSW, George Papadopoulos, pretinde ca este capabil sa experimenteze "problema" la distante remarcabile.

       Unde se opreste problema? Este dificil de raspuns la aceasta intrebare. In doua ocazii, atunci cand neplacutele ILFN (infrasunete si zgomot de frecventa joasa) au avut cel mai rau moment, am calatorit în vest. Intr-o ocazie, am descoperit ca acestea pareau sa se fi disipat la Wee Jasper, la 70 km departare de cele mai apropiate turbine. Cu alta ocazie, de departe una dintre cele mai rele zile, problema se disipase inainte sa ajung la Young, la aproximativ 100 km de cele mai apropiate turbine.

       Dar nu va faceti griji – domnul Papadopoulos ne asigura:

       Intr-adevăr aceste cifre par subiective, scandaloase si imposibil de crezut. Cu toate acestea, eu imi raportez concluziile, care au necesitat ore si zile pentru a le stabili. Nu scot cifrele din burta.

 

5 motive pentru care puteti deveni  PARTENER  Add-Energy Renewable Romania

Pentru  a deveni PARTENER  ADD ENERGY ,accesati  sectiunea      

Pentru mai multe detalii accesati sectiunea