Avand instalat cel mai mare parc generator de energie eoliană pe uscat din Europa, România a apărut în forţă pe prima pagină a ziarelor de energie eoliană. Numai la sfârșitul anului 2012, parcul eolian de la Fantanele/Cogealac, de 600 megawați, în regiunea Dobrogea, s-a finalizat, producând suficientă energie pentru mai mult de un milion de gospodării din România, în fiecare an.

            Parcul eolian ar putea fi considerat vârful recentului succes al României în domeniul energiei eoliene – nașterea energiei eoliene în România a avut loc în anul 2010, dar până în 2011 sectorul a fost deja al doilea cel mai mare dintre statele membre mai noi ale UE și are una dintre cele mai rapide rate de creștere din Europa, depăşind 100%  în fiecare an, din 2010 până în 2012.

            "Există deja o mulțime de țări în spatele nostru, care şi-au început activitatea în domeniul energiei eoliene mult mai devreme decât România, inclusiv Austria, Grecia și Belgia", spune Ionel David, Presedintele al Asociaţiei Române de Energie Eoliană (RWEA). Și povestea de succes nu se oprește aici.

            Pentru 2013 este de așteptat să se înceapă munca la proiecte eoliene de 1352 MW, care, odată finalizate, vor ridica nivelul capacităţii generale a ţării la 3473 MW – cu un gigawatt mai mult decât ținta propusă în planul naţional de energie regenerabilă al României (NREAP) pentru 2013 (stabilit la 2450 MW).

           Până în anul 2020, în conformitate cu NREAP-ul român, energia eoliană ar trebui să producă 8.4 TWh de electricitate pe an, reprezentând 11,4% din cererea de energie electrică a țării. Dar cum a crescut puterea eoliană românească atât de mult ? Și cum se arată viitorul?

          Suport si Investitori,

          Unul dintre cei mai importanți factori este, fără îndoială, faptul că România are în prezent una dintre cele mai atractive pieţe din Europa, cu un mecanism de sprijinire a energiei eoliene. Sistemul, care a fost convenit în 2008 și pe deplin pus în aplicare în 2011, după ce a fost aprobat de Comisia Europeană, este un sistem cu certificat verde.

           Condiţiile sunt ca două certificate verzi să fie emise pe MWh, iar producătorii de energie eoliană primesc de la € 56 – € 114.8 per MWh produs şi va scădea la un certificat verde per MWh, din 2018. "Acest sistem este foarte avantajos și promovarea actuală a certificatului verde este un stimulent pentru a investi cât mai curând ", a spus David.

           Ca rezultat, puterea eoliană românească a atras un interes substanțial din afara granițelor sale – o treime din totalul investițiilor străine în România sunt în sectorul eolian; parcurile eoliene recent terminate Fantanele / Cogealac au fost dezvoltate de grupul ceh CEZ și multe alte parcuri eoliene de peste 100 MW au fost dezvoltate de către ENEL din Italia și EDP Renovaveis din Portugalia. De fapt, companiile străine,  multe cu filiale locale, reprezintă peste 80% din parcurile eoliene ale țării, în special la proiecte mai mari, care depășesc 5 MW, ceea ce a avut ca efect creșterea continuă a acestei atractivități pentru investițiile străine. "Mesajul că se poate investi în România pare a ajunge la investitori", afirmă Raluca Voinica de la PwC.

           "Acest lucru este surprinzător, având în vedere activitatea redusă în domeniul afacerilor de mediu primite de la România în ultimii doi ani şi în contextul contracţiilor economice semnificative și instabilitatea regimului politic ", a adăugat ea.

           Un alt factor a avut rol în atragerea interesului străin în România – implicarea Băncii Europene de Investiții (EIB), care include un împrumut de 200 milioane € pentru CEZ, pentru proiectul Fantanele / Cogealac. Cu toate acestea, Alessandro Boschi de la EIB a subliniat faptul că, pentru a avea acces la finanțarea EIB: "proiectele trebuie să demonstreze că pot îndeplini cerinţele de mediu ale UE și standardele sociale," și "acest lucru este de multe ori destul de dificilă în România"

          Lăsând la o parte aceste rezerve, ceea ce se întrezăreşte pentru România pare a fi un viitor luminos în urmatorii ani, nivelurile actuale ridicate de investiții străine creând un mediu propice pentru viitorii investitori străini. "Ne asteptam ca investitorii străini să continue să preia cea mai mare parte din proiectele de mari dimensiuni ", a declarat Voinica.

          Între timp, companiile locale sunt active în lanțul de aprovizionare și vor domina, în cele din urmă, piața pentru parcurile eoliene mai mici,, a adăugat ea.

         Un alt factor din amestec este faptul că România are o bună resursă de vânt, cu viteze medii de aproximativ opt metri pe secundă onshore și 10 m/s offshore și la o altitudine de 100 m sau mai mult. Regiunea Dobrogea este considerată a fi zona cea mai promițătoare a țării, cu un potențial ridicat pentru mai multe parcuri eoliene, în special, datorită faptului că satele sunt la distanţe relativ mari, lăsând suficient spațiu pentru turbine, a spus David.

         Principalele probleme

         Creșterea masivă a energiei eoliene în România se întâmplă deja, dar sectorul român al energiei eoliene are la baza problem, pe care trebuie să le rezolve pentru ca această creștere să fie continuă.

         Pentru David, cea mai presantă problemă este legată de Acordurile de Achiziție a Energiei (PPA) – un contract bilateral legal între un furnizor de energie electrică și un cumpărător de energie, cum ar fi o utilitate. În iulie 2012, ca urmare a incertitudinilor juridice legate de unele PPA în sectorul energiei electrice din România, acestea au fost interzise de către guvern. "Acest lucru a avut efectul de a face băncile reticente să investească ", a spus David. "Ca rezultat, a trebuit să ne revizuim anumite obiective pentru anul viitor", a adăugat el.

         Dar David este îngrijorat dacă problemele PPA pot fi rezolvate curând. În ianuarie UE şi Banca Mondială vor monitoriza România şi ar putea da undă verde PPA-urilor, a explicat el. "Sunt încrezător că problema poate fi rezolvată până la jumătatea lui Februarie, "a spus el.

         Infrastructura electrica de racordare este un alt domeniu problematic, mai ales fiind sub presiunea faptului că cererea de permise de conectare continuă să crească. Potrivit spuselor Voinicăi, Sistemul Operator Român de Transmisie estimează că reteaua se poate descurca cu valori intre 2,500-3,000 MW de capacitate eoliană și totuși permisele de conectare au fost deja semnate pentru 8,831 MW de capacitate eoliană. "Dezvoltatorii în energie eoliană trebuie să investească în reteaua electrica și să construiască sub-staţiile necesare și conexiunile" a cerut David.

         În timp ce extinderea puterii eolienelor româneşti poate fi atribuită sprijinului puternic al mecanismului, modificările în cadrul legislativ românesc pentru energia eoliană pot fi imprevizibile, a spus Voinica.

         "Legile legate de energia eoliană și sectoarele industriale conexe lasă loc de interpretare asupra unor aspecte precum  aplicabilitatea impozitului pe proprietate, tratarea activelor în scopuri de amortizare și gestionarea vânzărilor, concesionărilor sau închirierea de terenuri de către autoritățile publice, " a explicat ea. Un alt obstacol pentru dezvoltatori este unul familiar în Europa: birocrația. Un parc eolian român are nevoie de aproximativ 85 de autorizații și licențe, care sunt obținute numai după completarea unor documente complexe. Rezultatul este că permisul poate dura cel puțin doi sau trei ani.

          Obiectivele uşor de atins pentru anul 2020

          România este la mică distanţă de atingerea obiectivului NREAP pentru anul 2020, de 4.000 de MW. Dacă proiectele planificate atât pentru 2012 cât și pentru 2013 sunt finalizate la timp, va mai fi nevoie de instalarea a doar 527 MW ca obiectivul care urmează să fie îndeplinit – sau, în alţi termeni, doar 80 MW pe an, pe o perioadă de șapte ani. "Este foarte probabil că România să îndeplinească sau chiar să-şi depășească obiectivele ", a spus Voinica.

          În mare parte, tot ce trebuie să facă pentru a ajunge acolo este de a menține sistemul actual de sprijin și de a investi în dezvoltarea infrastructurii rețelei, a adaugat ea. "Obiectivul nostru pentru anul 2020 este de 4.000 MW, dar cred că

          Vom ajunge la cel puțin 5.000 MW ", a spus David.

          Privind mai în viitor, pe mâsură ce sectorul eolian se maturizează, ratele de creștere sunt oarecum susceptibile să scadă. Motivele principale ce stau la baza unei posibile încetiniri a creșterii economice includ dezvoltarea celor mai viabile locaţii din punct de vedere economic și faptul că guvernul ar putea reduce sprijinul său faţă de sector, odată ce obiectivele Planului Naţional de Acţiune al Energiei Regenerabile (NREAP) sunt îndeplinite, spune Raluca Voinica de la PwC

          —–sursa ewea.org  —

  

5 motive pentru care puteti deveni  PARTENER  Add-Energy Renewable Romania

Pentru  a deveni PARTENER  ADD ENERGY ,accesati  sectiunea      

Pentru mai multe detalii accesati sectiunea