Greenpeace România a publicat, recent, studiul “Costul subvențiilor primite de industria cărbunelui în comparație cu industria energiei regenerabile”. Industria cărbunelui a primit de aproape cinci ori mai multe subvenții decât sectorul energiilor curate, în perioada 2005-2013, respectiv 3,76 miliarde de lei pentru cărbune, comparativ cu 0.81miliarde lei pentru energiile regenerabile.

 

Mulți bani pentru cărbune,  sume infime  pentru energiile curate.

 

În total, din 1990, industria cărbunelui a primit subvenții în valoare de 153 miliarde lei, echivalentul a 2,3% din PIB-ul anului 2013. Autorii studiului atrag atenția că acest număr nu include costurile externe, cum ar fi creșterea costurilor pentru sistemul național de sănătate, ca urmare a bolilor cauzate de poluarea aerului.

 

România are o tradiție de lungă durată în industria minieră și are rezerve importante de cărbune, care pot asigura continuitatea de producție pentru 150 de ani. Rezervele de cărbune sunt estimate la 2.446 mn de tone, din care 252.5 mn de tone sunt exploatabile comercial în perimetrul închiriat în prezent.

 

Potrivit studiului, la începutul anilor 1990, România avea 464 de mine de cărbune și alte minerale. Până în 2004, producția a încetat în 344 de mine, pentru că nu erau rentabile; 82 au fost închise și s-au încheiat contracte pentru închiderea a încă 191 de mine. Principalele motive pentru închiderea minelor au fost valoarea scăzută a cărbunelui și a costurilor ridicate de producție, cauzate de tehnologia de extracție depășită, lipsa de investiții în îmbunătățirea eficienței, costurile mari în conformitate cu standardele de mediu, precum și cererea internă scăzută a cărbunelui.

 

Energiile curate au un potențial extraordinar, însă nu sunt sprijinite

 

La polul opus, energiile regenerabile reprezintă un sector mic, dar în creștere rapidă, sector care a contribuit cu un total de energie de aproximativ 7%, la sfârșitul anului 2013. Creșterea în capacitatea de producție instalată este declanșată în principal de dezvoltarea energiei eoliene, se arată în studiu.

 

În 2012, energia regenerabilă a atins 26.40 GWh, o creștere cu aproximativ 65% față de anul precedent, ca urmare a noilor capacități eoliene instalate. Potrivit Transelectrica, până la sfârșitul anului 2013, capacitatea instalată atingea 2.522.39 MW în ferme eoliene, 466.81 în parcuri solare și 30 MW în biomasă.

 

Potențialul României în ceea ce privește energia eoliană este considerat cel mai mare din Europa de Sud-Est, mai arată studiul. Moldova și Dobrogea sunt considerate zonele cele mai potrivite pentru dezvoltarea parcurilor eoliene. Sud-estul Dobrogei a fost clasat pe locul al doilea din Europa. Potențialul eolian din România este estimat la o capacitate instalată de 14.000 MW, echivalent cu producția totală anuală de 23 TWh.

 

Schema de sprijin a ajutat dezvoltarea energiilor curate până la momentul când a fost modificată.

 

Piața de energie din surse regenerabile s-a extins în România datorită cadrului legal favorabil. Schema de sprijin națională pentru sursele regenerabile de energie a fost înființată în anul 2005. Pentru a face sectorul energetic și mai atractiv pentru potențialii investitori, schema de sprijin pentru energia din surse regenerabile a fost modificată în anul 2008.

 

Asemeni altor țări din Europa, cum ar fi Italia, Olanda, Belgia și Suedia, România a decis să adopte un mecanism orientat către piață, în scopul de a compensa producătorii de energie curată pentru costurile de investiții suplimentare.

 

Schema de sprijin din România, considerată în anul 2012 mai mult decât generoasă de către liderii europeni, a fost, însă, modificată începând de la 1 ianuarie anul acesta, în detrimentul investitorilor în energia curată.

sursa: solar-magazin.ro