În 2013, România a instalat, pentru prima dată, o capacitate de energie solară de peste 1 gigawatt, plasând ţara pe o piaţă care include jucători la nivel mondial, cum ar fi Italia, India, Grecia şi Marea Britanie.

 

Dezvoltatorii au început mai întâi să se mute în piaţa românească după tăierea stimulentelor în pieţele fotovoltaice mai mari, cum ar fi Germania, Italia şi Spania. Ce s-a întâmplat mai departe? Şi Guvernul român a redus stimulentele, lăsând noii investitori cu ochii în soare.

 

Anul acesta, programul român de stimulare pentru producătorii de energie curată a fost schimbat de la 1 ianuarie, grăbind investitorii să-şi finalizeze proiectele înainte de sfârşitul anului. Experienţa acestora pe piaţa românească serveşte drept lecţie importantă privind trecutul şi viitorul cererii globale de energie solară.

 

Platforma greentechmedia.com face o analiză interesantă în acest sens, arătând că România este un exemplu perfect în ceea ce priveşte dezvoltarea şi eşecul pe piaţa solară.

 

Cum a devenit ţara noastră, pentru un an de zile, o piaţă solară de rangul celor europene.

 

Potrivit sursei citate, anul 2013 a marcat o schimbare majoră în piaţa solară globală, cererea fiind dispersată din Europa de Vest spre regiunea Asia-Pacific şi Statele Unite ale Americii. Stimulentele de pe pieţele PV tradiţionale, cum ar fi Germania, Spania, Italia şi Republica Cehă au fost minimalizate sau eliminate, iar dezvoltatorii au fost nevoiţi să caute noi pieţe, cu stimulente generoase, capabile să le ofere randamente solide.

 

În 2013, stimulentele româneşti le acordau dreptul investitorilor în energie curată la un total de şase certificate verzi pentru fiecare megawatt de energie electrică produsă în fiecare oră. Aceste certificate pot fi tranzacţionate pe o piaţă spot la 27 euro per megawatt şi un plafon de 55 euro per megawatt, cu o ajustare anuală menită să ţină cont de inflaţie. Astfel, preţurile certificatelor verzi s-au menţinut sus, iar dezvoltatorii s-au adunat în ţară, atraşi de stimulente mai mult decât generoase, care nu se mai găseau pe altă piaţă europeană.

 

Lovitura dată de Guvern la propunerea ANRE

 

Cererea a depăşit în mod semnificativ aşteptările şi, în răspuns, ANRE a recomandat o reducere a certificatelor verzi de la şase la trei certificate, în martie 2013. Cu toate acestea, Guvernul român a anunţat că, începând din iulie, două din şase certificate verzi vor fi reţinute până în martie 2017, în speranţa că această măsură va limita cererea PV.

 

În schimb, preţurile pentru certificatele verzi au rămas între 40 şi 45 euro per megawatt în a doua jumătate a anului, şi instalaţiile au continuat într-un ritm rapid. Când ANRE şi Guvernul au anunţat, în cele din urmă, că se va face o reducere de la şase certificate verzi pentru fiecare megawatt la trei certificate, pentru orice proiect finalizat după 1 ianuarie, un val masiv de proiecte au început lucrările, cu scopul de a nu depăşi termenul limită. Rezultatul? O creştere de 3,667% în instalaţii solare faţă de cei 30 de megawati instalaţi în 2012.

 

Experţii susţin că este foarte puţin probabil ca România şi ţările vecine din Europa de Est să reintroducă programe de stimulare pentru dezvoltarea sectorului fotovoltaic pe scară largă. În România, aşteptările pentru 2014 sunt modeste, cu — probabil — proiecte de câteva sute de megawaţi, care s-au aflat în imposibilitatea de a fi finalizate înainte de termenul menţionat.

 

Este de aşteptat, însă, să fie introduse în acest an stimulente pentru proiectele fotovoltaice la scară mică şi, drept rezultat, piaţa se va schimba, de la proiecte de infrastructură mari la sisteme comerciale şi rezidenţiale mici. Mai mult, România va reduce, probabil, cota obligatorie de achiziţie a certificatelor verzi pentru distribuitorii de energie electrică şi marii consumatori, ca urmare a depăşirii obiectivului de energie din surse regenerabile de 20%.

 

Pentru a proteja atât producătorii de energie solară, cât şi consumatorii, ANRE ar putea pune în aplicare o blocare a preţului pe certificatele verzi. Preţurile energiei electrice din România sunt printre cele mai scăzute din Europa şi, în consecinţă, consumatorii mari sunt extrem de sensibili la fluctuaţiile de preţ de pe piaţa certificatelor verzi.

 

Care va fi viitorul pieţei solare din România?

 

Dezvoltarea României pe piaţa solară este doar o consecinţă a forţelor de lungă durată privind cererea PV, care au mutat dezvoltarea de la o regiune la alta, în funcţie de schimbările rapide în rândul stimulentelor. Cu un program de stimulare atractiv şi o accesibilitate geografică pentru furnizori şi dezvoltatori, România a îndeplinit toate criteriile unei pieţe solare puternice. Însă, similar cu alte pieţe, o eliminarea rapidă a stimulentelor a determinat o scădere semnificativă în instalaţii.

 

Cu toate că suportul generos pentru investitorii în energie din surse regenerabile a dus la dezvoltarea pieţei până în prezent, adoptarea unor politici care să îmbunătăţească piaţa solară ar aduce mai mult interes în pieţele durabile, în care stimulentele pot fi minime, însă constante. Dezvoltatorii vor urmări mereu pieţe generoase din punct de vedere al stimulentelor, însă se aşteaptă ca aceştia să îşi mute atenţia spre pieţele emergente durabile, unde cererea de energie este mare, cum ar fi America Latină.

sursa: Roxana Muntean / solar-magazin.ro

 

 

 

 

 

5 motive pentru care puteti deveni  PARTENER  Add-Energy Renewable Romania

Pentru  a deveni PARTENER  ADD ENERGY ,accesati  sectiunea      

Pentru mai multe detalii accesati sectiunea