Cea mai influentă Lucrare Ştiințifică despre Climă rămâne astăzi necunoscută pentru majoritatea oamenilor
Lungă de doar șase pagini, acesta stochează o nouă urgență morală pentru combaterea schimbărilor climatice și forțează lumea financiară să-și reconsidere valoarea rezervelor de combustibili fosili.
Acesta este, probabil, cel mai influent document despre știința climatică din ziua de azi. Însă, doar câteva cercuri științifice din afară știu de existenţa ei.
Deși are doar șase pagini, scrierea sa densă, tehnică o face, în mare parte, de neînțeles pentru non-experți. Și totuși, această lucrare transformă dezbaterea despre schimbările climatice – determinând lumea financiară să-și reconsidere valoarea rezervelor mondiale de combustibili fosili și oferindu-le activiştilor de mediu un argument moral pentru acțiune.
Asta pentru că în spatele terminologiei sale complicate este o întrebare simplă care afectează fiecare aspect al societății și al afacerilor: Cât timp mai avem până când arderea combustibililor fosili va împinge sistemul climatic peste punctele de varf? În cel mai rău scenariu, în aproximativ 11 ani la ratele actuale ale utilizării combustibililor fosili, conform acestei scrieri.
"Odată ce ați auzit numerele, cel puțin pentru mine, nu mai există loc pentru o iluzii, pentru speculații sau îndoieli", a declarat Bill McKibben, fondator al grupului de activiști 350.org. Anul trecut, McKibben a smuls ştiinţa din obscuritatea populară și a folosit-o într-un articol din Rolling Stone, vorbind despre controalele de carbon.
Lucrarea, "Obiectivele emisiilor de gaze cu efect de seră pentru limitarea încălzirii globale la 2C," a fost publicată în aprilie 2009, în Nature, prestigioasa revistă de ştiinţă. A fost munca cercetatorilor din Germania, Marea Britanie și Elveția, condusă de Malte Meinshausen, un climatolog de la Institutul Potsdam pentru Impactul asupra Climei, din Germania.
Studiul a umplut un gol în dezbaterea privind schimbările climatice. Până în 2006, anul în care oamenii de ştiinţă au inceput această cercetare, multe guverne au ascuns faptul că această creştere a temperaturii globale ar trebui să fie menținută sub 2 grade Celsius în acest secol. Dar guvernele nu știau cât de departe ajunseseră deja pe calea încălzirii globale – și cât de mult ar mai putea merge în condiții de siguranță.
Meinshausen şi echipa sa, care îl includea pe fratele său Nicolai, un statistician de la Universitatea din Oxford, au preluat puzzle-ul. "Părea cel mai evident lucru de făcut cu atât de multe guverne care puneau întrebarea", a spus Meinshausen.
Oamenii de ştiinţă au creat ceea ce se numește un "buget al carbonului" global, care detaliază cât de mult carbon au emis ţările în atmosferă, de la arderea cărbunelui, petrolului și gazelor naturale și cât de mult mai mult pot emite înainte de a trece de 2 grade. Nu ei au inventat conceptul – mulți au verificat bugetele de carbon. Dar niciunul nu a fost la fel de riguroas.
Metodologia lucrării a fost revoluționară. Aceasta a fost prima care a încorporat sute din incertitudinile din sistemul climatic într-un singur model de climă – factori care nu au fost niciodată luaţi în considerare împreună, sau cărora nu li s-a dat importanţa corespunzătoare în studiile anterioare, cum ar fi forțarea radiativă sau necunoscutele în ciclul carbonului (de ex. cât de mult carbon este stocat în adâncurile oceanelor). În total, 400 de parametri de mediu au fost luaţi în considerare în 1.000 de scenarii diferite de emisie.
Ceea ce au descoperit a fost şocant: Pentru a avea o şansa de 50-50 de a menține creșterea temperaturii sub 2 grade, oamenii ar trebui să rămână la un buget de carbon care să permită eliberarea de nu mai mult de 1437 de gigatone de dioxid de carbon din 2000 – 2050.
Pentru a avea o şansă de 80 la sută de a evita acest prag, ei ar trebui să urmeze un buget strict și să emită doar 886 gigatone.
Lucrarea a constatat că până în anul 2006, națiunile au consumat deja un sfert din această sumă, sau 234 gigatone. Ceea ce înseamnă că bugetul planetei de carbon va fi epuizat în 2024 – în 11 de ani de acum, dacă nivelul de emisii ar rămâne același, sau chiar mai devreme, dacă vor continua trendul ascendent.
Dintr-un punct de vedere științific, lucrarea sugerează că arderea rezervelor de combustibili fosili din întreaga lume nu este o opțiune. Rezervele "depășeșc cu mult bugetul admisibil de emisii de CO2 pentru a rămâne sub 2C" al încălzirii, a spus.
În 2009, concluziile au fost folosite de către Agenția Internațională a Energiei (AIE), un grup politic, care sfătuieşte 28 de țări cu privire la politicile lor energetice, pentru a face reduceri la gazele ce afectează clima. "În prezent, consumăm din aceste bugete de CO2 cu o rată disproporționată", au scris autorii în World Energy Outlook în acel an.
Cu mai puţin de patru ani mai târziu, lucrarea este una dintre cele mai citate studii ştiinţifice de mediu din toate timpurile. Până în prezent, acesta a acumulat 262 citări în articole științifice, în conformitate cu Web of Science, un index de citate on-line, condus de conglomeratul media Thomson Reuters. Lucrarea a acumulat mai mult de 600 de citări în Google Scholar, un indice de citare mai cuprinzător, care include menționarea în cărți, societăți profesionale și pe site-urile universitare.
Christopher King, directorul editorial al ScienceWatch al lui Thomson Reuters, un site care urmărește tendințele în cercetare, a declarat că "fără îndoială îl clasează printre elite".
În știință, atât de multe citate reflectă un consens rar, potrivit Gavin Schmidt, șef-adjunct al NASA Goddard Institutul pentru Studii Spațiale și un modelator de climat. El susţine că deşi câteva detalii minore din lucrare au ridicat discuții, rezultatele generale sunt larg acceptate.
După ce a impresionat oamenii de știință, nu a durat mult până când constatările au ajuns în lumea financiară globală.
De ani de zile, investitorii au auzit de bugetele de carbon și de pragul de 2 grade – şi le-a crescut îngrijorarea. Mai ales că 30 la sută din valoarea unora dintre bursele de valori din lume se află în cărbune, petrol și gaze.
Dar ce se întâmplă dacă guvernele ar ceda la presiunea activiştilor și ar decide să solicite întreprinderilor să păstreze unele dintre aceste rezerve? Cum ar afecta acest lucru valorile de piață ale companiilor energetice puternice? Ce s-ar întâmpla cu sistemele financiare ale lumii?
Un grup nou format, alcătuit din investitori în energie verde din Londra și denumit Carbon Tracker Initiative, a căutat să evalueze acele riscuri într-un mod științific. Ei au folosit lucrarea lui Meinshausen ca bază a raportului lor, "Carbon Unburnable", publicat în anul 2011.
Raportul abordat o întrebare la care a răspuns Meinshausen, dar nu în profunzime: Cât de mult CO2 este în rezervele mondiale de combustibili fosili?
Folosin înregistrări oficiale de la US Securities şi Exchange Commission filings, printre alte documente, Carbon Tracker a descoperit că primele 200 de companii de combustibili fosili din lume au 2795 gigatone de CO2 blocate în rezervele lor de combustibili fosili. Și această cifră nu include sursele neconvenționale, cum ar fi gudroane de nisip, uleiuri din șisturi bituminoase și hidrați de metan.
Au mai constatat, de asemenea, că în primii 10 ani ai acestui secol, oamenii au ars o treime din bugetul de 886 de gigatone ale lui Meinhausen, lăsând doar 565 gigatone pentru a fi utilizate in urmatorii 40 de ani. Însumate, 80 la sută din toate rezervele de combustibili fosili ar trebui să rămână neatinse pentru a împiedica încălzirea necontrolabilă, a avertizat raportul.
"Investitorii trebuie să se îngrijoreze de faptul că acţiunile nu-şi vor putea păstra aceeași valoare pe care au avut-o o dată – iar companiile trebuie să înceteze de a investi capital în găsirea mai multor rezerve", a spus James Leaton, director al Carbon Tracker Initiative. "Viitorul nu va semăna cu trecutul pentru aceste industrii."
"Unburnable Carbon" a fost primul studiu, dar nu ultimul, care a analizat dacă valorile companiilor energetice s-au bazat pe ipoteze ce nu s-ar putea pune în aplicare. Luna trecută, gigantul bancar global HSBC a lansat un raport similar cu ajutorul scenariului lui Meinshausen, cu bugetul de carbon 50-50. Aceasta a constatat că cele mai mari companii de petrol și gaze, inclusiv BP, Shell și Statoil, ar putea pierde 60 la sută din valoarea lor de piață, în cazul în care guvernele continuă cu obiectivele dure de reducere a emisiilor de carbon și să forţeze companiile de a abandona rezervele neexploatate.
McKibben popularizează știința
Bill McKibben, un profesor de colegiu manierat și unul dintre activiștii climatici originali ai națiunii, a auzit despre constatările lui Meinshausen în 2009. Dar numai când a citit "Carbon Unburnable," și a văzut cât de mult cărbune, petrol și gaze au companiile energetice în rezervele lor, s-a decis să promoveze numerele ca piatră de temelie a unei campanii de a rupe tăcerea la Washington cu privire la schimbările climatice.
Mai întâi, a reambalat ştiinţa lui Meinhausen si matematica investitorilor într-un articol în Rolling Stone numit "Noua Matematică Terifiantă a Încălzirii Globale”. În noiembrie, el a lansat un tur intitulat “Fă Calculul” pentru a introduce numerele publicului.
Într-o lună, McKibben și membri ai organizației sale la nivel local, 350.org, au călătorit în 21 de orașe cu autobuzul biodiesel și au susţinut evenimente de genul concertelor rock-live pentru a informa publicul şi a încerca să facă decarbonizarea economiei o problemă morală.
"Oamenii au înțeles că vor trebui să intervină într-un mod mult mai puternic", a declarat McKibben.
Campania “Fă Calculul” a stimulat o revenire a avocaţilor climatici în America, care include o mișcare de cesionare, sponsorizată de 350.org. Studenții de la 252 de universități din America de Nord au cerut școlilor lor sa renunte la toate facilitatile primate din partea companiilor ce folosesc sau au ca baza financiara combustibilii fosili și câteva au fost de acord. Mai multe organizații religioase iau, de asemenea, în considerare cesiunea, ca şi unele guverne municipale, inclusiv orașul Seattle.
Grupul susţine că întrunirea ForwardOnClimate de pe 17 februarie, la Casa Albă, împotriva conductei de petrol Keystone XL ar putea fi cel mai mare miting ce a avut loc vreodată privind schimbările climatice, în Statele Unite ale Americii.
Președintele Obama a promis în discursul său State of the Union marti seara: "să reducem poluarea" și "să pregătim comunitățile noastre pentru consecințele schimbărilor climatice." Dar nu este clar ce măsuri ar putea lua.
El se confruntă cu decizii dificile în al doilea mandat, care ar putea schimba peisajul energetic național pentru zeci de ani și ar duce la creșterea temperaturii globale, inclusiv cu privire la Keystone XL, forajul de petrol Arctic si gazele naturale. McKibben a spus că foloseşte știința și matematica pentru a îndemna susținătorii să-l forţeze pe Obama pentru a trage o linie cu privire la aceste mega-proiecte și planuri.
Ce a fost surprinzator, spune McKibben, este faptul că "industria de combustibili fosili și scepticii nu au făcut nici cel mai mic lucru pentru a dovedi că aceste calculele nu sunt adevărate."
Roger Pielke Jr., un profesor de studii de mediu, la Center for Science and Technology Policy Research de la Universitatea din Colorado Boulder, a declarat că orice critică despre campanie "nu are nimic de-a face cu știința," ci mai mult "despre campanie, ca un set incomplet de argumente politice. "
John Felmy, economistul-sef al Institutului American Petroleum, grupul comercial principal al industriei petroliere, a fost de acord.
"Petrolul, gazul și cărbunele vor fi utilizate în viitorul apropiat. E inevitabil. În loc sa vorbim despre un scenariu improbabil cu combustibili fosili, trebuie să avem o discuție rațională despre politica energetică … concentrându-ne pe lucruri cum ar fi îmbunătățirea eficienței."
Meinshausen a spus că e comun pentru oamenii care nu se ocupă cu ştiinţa de a abuza sau exagera de rezultatele științifice, astfel încât există întotdeauna o îngrijorare în rândul cercetătorilor atunci când concluziile lor sunt folosite pentru a susţine ceva. Dar, a spus el, el si colegii săi au fost mulțumiți de modul în care McKibben și 350.org au folosit numerele pentru a incita la acțiune.
"Eu nu sunt, neapărat, de acord cu fiecare cuvânt [pe care campania îl utilizează]", a spus Meinshausen. “Dar mesajul de bază – că avem un buget de carbon finit, că avem mult mai mult în sol decât ne putem permite să ardă, dacă dorim să evităm schimbările climatice periculoase – cred ca toate aceste lucruri sunt de necontestat."
Leaton, de la Carbon Tracker Initiative, a declarat că nu este surprins de popularitatea eforturilor lui McKibben.
"Modul în care campanie a incadrat aceste aspecte face ușor pentru oricine, care a echilibrat vreodată un buget, de a înțelege problema … Când rămâi fără bani, asta e, nu mai ai. Când vom rămâne fără bugetul de carbon, asta e, nu ne mai putem permite, de dragul planetei noastre, de a folosi mai mult. "
Corecție: O versiune anterioară a acestui articol a afirmat că lucrarea lui Meinshausen nu s-a referit la gazele de scurtă durată, cum ar fi gazul metan și că omisiunea a ridicat discuții printre oamenii de ştiinţă. Modelul ține cont de gazele de scurtă durată, iar discuția a fost dacă nivelurile de emisii al acestor gaze și impactul lor asupra sistemului climatic se va schimba în timp.
5 motive pentru care puteti deveni PARTENER Add-Energy Renewable Romania
Pentru a deveni PARTENER ADD ENERGY ,accesati sectiunea
Pentru mai multe detalii accesati sectiunea