Ar putea plantarea de copaci în desert sa incetineasca schimbările climatice?
Pe măsură ce lumea începe să simtă efectele creșterii dioxidului de carbon din atmosferă și, în consecință, creșterea temperaturii globale, cercetătorii sunt în căutarea unui plan de rezerva pentru atenuarea schimbărilor climatice.
Un grup de oameni de știință germani a venit acum cu o metodă ecologică care, spun ei, chiar ar putea face asta. Tehnica, numita agricultura carbonului, constă în plantarea de copaci în regiunile aride, la scară mare, pentru a capta CO2-ul. Ei publica studiul lor astăzi în Earth System Dynamics, un jurnal al Uniunii Europene Geostiintifice (EGU).
"Agricultura carbonului se adreseaza radacinii schimbărilor climatice: emisiile de dioxid de carbon datorate activităților umane", a declarat prim-autorul Klaus Becker al Universitatii Hohenheim, din Stuttgart.
"Natura o face mai bine", adauga colegul lui Becker, Volker Wulfmeyer, "dacă o intelegem și ne putem folosi de ea într-o manieră durabilă".
Când vine vorba de retinerea carbonului din atmosferă, echipa arata ca Jatropha curcas o face mai bine. Acest arbore mic este foarte rezistent la ariditate, astfel încât poate fi plantat în pământ cald și uscat, în sol impropriu pentru producția de alimente. Totusi, planta are nevoie de apă pentru a creste, astfel încât zonele de coastă, unde apa de mare desalinizată poate fi pusa la dispoziție, sunt ideale.
"Din cate stim, aceasta este prima oara cand experții în irigații, desalinizare, captarea carbonului, economie și științe atmosferice s-au reunite, pentru a analiza fezabilitatea unei plantații pe scară largă pentru a capta dioxidul de carbon într-un mod cuprinzător. Am făcut acest lucru prin aplicarea unei serii de modele pe calculator și utilizarea de informatii de la plantatiile de Jatropha curcas din Egipt, India și Madagascar", spune Wulfmeyer.
Noul studiu Dinamica Sistemului Pamant arata ca un hectar de Jatropha curcas ar putea capta pana la 25 de tone de dioxid de carbon din atmosferă pe an, pe o perioada de 20 ani. O plantație ce acopera doar aproximativ 3% din Deșertul Arabiei, de exemplu, ar putea absorbi in vreo doua decenii tot CO2-ul produs de autovehiculele din Germania, în aceeași perioadă. Cu circa un miliard de hectare potrivite pentru agricultura carbonului, metoda ar putea capta o parte semnificativă a emisiilor de CO2 degajate în atmosferă, ce dateaza de la Revoluția Industrială.
Dar există mai multe avantaje. Pretul agriculturii carbonului variază de la 42 la 63 de euro pe tona de CO2, facandu-l competitiv cu alte tehnici de reducere a emisiilor de CO2, cum ar fi captarea și stocarea dioxidului de carbon. Mai mult decat atat, după câțiva ani, plantele ar produce bioenergie (sub formă de rezerve ale arborilor), pentru a sprijini producția de energie electrică necesară sistemelor de irigații și desalinizare.
"Din punctul nostru de vedere, împădurirea – ca optiune de geoinginerie pentru captarea carbonului – este abordarea cea mai eficientă și sigură pentru mediul înconjurător, pentru atenuarea schimbărilor climatice. Vegetația a jucat un rol-cheie în ciclul carbonului la nivel mondial timp de milioane de ani, în contrast cu multe tehnici de geoinginerie foarte costisitoare", explică Becker.
Principalele limitări pentru implementarea acestei metode sunt lipsa de fonduri și puținele cunoștințe despre beneficiile pe care plantațiile pe scară largă le-ar putea avea asupra climatului regional, care pot include creșterea ratei de acoperire a norilor și precipitațiile. Noua lucrare Dinamica Sistemului Pamant prezintă rezultatele simulărilor privitoare la aceste aspecte, dar există încă o lipsă de informatii experimentale privind efectele inverzirii regiunilor aride. De asemenea, potențialele efecte negative, cum ar fi acumularea de sare în solurile deșertului, trebuie evaluate cu atenție.
Echipa speră că noua cercetare va informa destui oameni cu privire la agricultura carbonului, pentru a stabili un proiect-pilot. "Recomandăm insistent sa se puna un accent mai mare pe această tehnologie – atat la scara mare cat si mica – și sa se faca o cercetare mai amanuntita pentru investigarea beneficiilor sale în comparație cu alte abordări de geoinginerie", conchide Wulfmeyer.
Mai multe informații
Aceasta cercetare este prezentată în lucrarea "Agricultura carbonului în zonele calde, uscate, de coastă: o opțiune pentru atenuarea schimbărilor climatice", ce urmeaza să apară în jurnalul EGU al Dinamicii Sistemului Pământ System, pe 31 iulie 2013. Vă rugăm să menționați publicarea daca faceti referire la această poveste și, în cazul în care faceti referire on-line, includeti un link al lucrarii sau al site-ului revistei.
Articolul revizuit științific este disponibil online la http://www.earth-syst-dynam.net/4/237/2013/esd-4-237-2013.html
Lucrarea de discuție (nu cea revizuita) și comentariile recenzorilor sunt disponibile la http://www.earth-syst-dynam-discuss.net/3/1221/2012/esdd-3-1221-2012.html
Echipa este compusă din K. Becker (Institutul de producție animală în zonele tropicale si subtropicale, Universitatea din Hohenheim, Stuttgart, Germania), V. Wulfmeyer (Institutul de Fizică și Meteorologie, Universitatea din Hohenheim), T. Berger (Institutul pentru Agricultura Științelor Economice și sociale din zonele tropicale si subtropicale, Universitatea din Hohenheim), J. Gebel (S.T.E.P. Consulting GmbH, Aachen, Germania) și W. Münch (EnBW Energie Baden-Württemberg AG, Karlsruhe, Germania).
Uniunea Geostiintificilor Europeni (EGU) este prima uniune a geostiintificilor din Europa, dedicata exercitarii excelenței în stiintele pământului, planetare și spațiale în beneficiul omenirii, la nivel mondial. Este o asociație interdisciplinara non-profit de oameni de stiinta, infiintata in anul 2002.
EGU are un portofoliu actual de 15 reviste stiintifice diverse, care utilizează un format accesibil inovator și organizează o serie de întâlniri de actualitate și activități de educație și de sensibilizare. Adunarea sa Generală anuală este cel mai mare și cel mai important eveniment european de geostiinta, atrăgând peste 10.000 de oameni de stiinta din intreaga lume. Sesiunile de întâlnire acoperă o gamă largă de subiecte, inclusiv vulcanologie, explorare planetară, structura și atmosfera internă a Pământului, clima, energie și resurse.
Adunarea Generală EGU din 2014 are loc la Viena, Austria, din 27 aprilie pana pe 2 mai 2014. Pentru informații cu privire la centrul de presă al întâlnirii și înregistrarea mass-media, va rugam sa accesati http :/ / media.egu.eu, in apropierea datei conferinței.
Dacă doriți să primiți comunicatele noastre de presă prin e-mail, vă rugăm să folosiți Formularul Subscrierii Comunicatului de Presa la http :/ / www.egu.eu/news/subscribe/. Jurnaliștii subscrisi și alți membri ai mass-media primesc comunicate de presă EGU sub embargo (dacă este cazul) cu 24 de ore înainte de difuzarea publică.
5 motive pentru care puteti deveni PARTENER Add-Energy Renewable Romania